A primit undă verde la reuniunea Comitetului UNESCO, în Coreea.

Acesta e un obicei tradiţional, pre-creştin, anterior marilor migraţii, specific populaţiei autohtone, care se întinde azi pe teritoriul mai multor ţări din zona balcanică, din Republica Moldova, până în zona Macedonia.

Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări - Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova.

Ţara noastră are dealtfel o listă lungă de locuri sau monumente recunoscute de UNESCO.

Şi avem aici doina, Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și fortărețele dacice din Munții Orăștiei.